429 de comune intră în discuția despre comasare voluntară, nu pe o listă de desființare

Cele 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori sunt vizate de sprijin pentru comasare voluntară, nu de o decizie deja adoptată de desființare. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat luni seară la Antena 3 CNN că programul pregătit de Guvern urmărește să încurajeze comunitățile mici să se unească.

Argumentul său este lipsa banilor pentru servicii și investiții. Administrațiile care aleg fuziunea ar urma să primească sprijin financiar suplimentar, cu păstrarea punctelor locale de servicii. Comunicatul Ministerului Dezvoltării din 21 octombrie vorbea și despre folosirea în comun a specialiștilor de către primăriile mici. Este un program anunțat, pentru care trebuie creat cadrul legislativ.

O altă discuție privește propunerea PSD de reorganizare prin lege. Președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, a spus la Antena 3 că aceasta este distinctă de comasarea voluntară și că nu are încă stabilite criteriile. Adevărul redă aceeași precizare. Prin urmare, pragul de 1.500 de locuitori nu poate fi prezentat ca o regulă deja hotărâtă pentru desființarea administrațiilor.

Harta prezentată de Antena 3 și reluată de Adevărul arată cele mai multe localități sub acest prag în Alba, 27, urmată de Caraș-Severin și Hunedoara, cu câte 26, și Cluj, cu 25. Cifrele descriu populația localităților, nu o listă oficială de fuziuni. Știripesurse și Gândul redau declarațiile ministrului despre stimulente și programul voluntar; formulările din titlurile lor despre localități care dispar depășesc stadiul de propunere descris în texte.

Sorin Grindeanu vrea angajarea răspunderii Guvernului până în martie 2027 pentru reorganizarea locală și pentru restructurarea administrației centrale, potrivit Antena 3. În aceeași relatare, liberalul Daniel Fenechiu cere clarificarea pragurilor și discutarea reformei cu autoritățile locale, iar Csoma Botond, din UDMR, respinge reorganizarea fără acordul locuitorilor și invocă protecția minorităților. Pentru comunități, întrebarea concretă rămâne cum vor ajunge la serviciile publice și cine le va administra.

Kelemen Hunor a cerut luni seară, la Digi24, ca reorganizarea comunelor să pornească de la analize și consultarea locuitorilor. El susține reforma, dar separă reducerea instituțiilor centrale, pe care o consideră realizabilă rapid, de schimbarea granițelor administrative ale comunităților.

Liderul UDMR invocă distanțele din Munții Apuseni: în exemplul său, adunarea câtorva mii de locuitori într-o comună ar putea însemna o rază de 70–80 de kilometri. Cere referendumuri și protejarea comunităților etnice, argumentând că unificarea pe hartă nu rezolvă de la sine accesul la servicii.

Digi24 publică declarațiile din propriul interviu, preluate și de HotNews, Știripesurse și Observator. Ele adaugă condițiile formulate de Hunor la propunerea Guvernului; nu anunță blocarea programului sau comasări deja decise.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, cere PSD să aleagă între dezbaterea parlamentară și angajarea răspunderii Guvernului, potrivit Adevărul, care citează Agerpres. El consideră că reforma nu rezolvă dificultățile bugetare imediate și acuză mutarea discuției spre un termen mai îndepărtat. Este critica opoziției față de procedură și calendar, fără anunțarea unei soluții convenite.

În aceeași conferință, deputatul AUR Lucian Mușat a reclamat respingerea la Senat a propunerii de reducere a impozitului pe dividende de la 16% la 8% și a spus că speră într-un alt vot în Camera Deputaților. Adevărul relatează această poziție separat de reforma administrativă; reducerea solicitată nu este prezentată ca intrată în vigoare.

Analiza publicată de Adevărul pe 27 octombrie adaugă miza pentru partide. Politologul Alexandru Coita vede în inițiativa lui Grindeanu o presiune asupra PNL și asupra rețelelor locale ale ambelor formațiuni. El evocă riscul folosirii politice a comasărilor, dar admite că aplicarea unor criterii clare ar limita această posibilitate. Bogdan Glăvan exprimă aceeași îngrijorare privind tratamentul administrațiilor locale.

Adrian Negrescu avertizează, în același material, că economiile importante ar veni în 2028–2030, nu ar rezolva singure deficitul din 2027. Este estimarea analistului, nu o sumă bugetară calculată oficial. Adevărul reia și pozițiile deja exprimate de Fenechiu și Csoma Botond: primul cere un proiect acceptat politic și social, iar al doilea contestă procedura angajării răspunderii.