Adolescența și emoțiile greu de dus: când somnul, școala și relațiile cer mai multă atenție

Părinții unui adolescent au nevoie să observe ce se întâmplă cu somnul, alimentația și viața lui de zi cu zi, dincolo de o ceartă sau o notă slabă. Psihoterapeuta Smaranda Cernescu explică la ProTV că afectarea funcționării zilnice este un reper important pentru a cere ajutor.

Creierul se dezvoltă și după adolescență. NIMH arată că regiunea prefrontală, implicată în planificare și decizii, se maturizează târziu, iar relațiile cu prietenii cântăresc mult. Acest proces nu înseamnă că adolescenții sunt incapabili să învețe ori să ia decizii. NIMH subliniază tocmai capacitatea lor de adaptare și învățare.

Cernescu recomandă toleranță și încurajare. Ea menționează insomnia, schimbările alimentației, lipsa motivației și sentimentul de copleșire printre semnalele care merită atenție. Aceste manifestări nu stabilesc singure un diagnostic de anxietate; dificultățile care afectează viața cotidiană justifică o evaluare specializată.

O distincție privește somnul: în materialul ProTV, REM este asociat cu somnul profund. NHLBI, institut al NIH, le separă: somnul profund este stadiul trei non-REM, iar REM este o altă fază. Părinții pot discuta cu un profesionist despre schimbările observate; tratamentul se stabilește după evaluare, fără o rețetă identică pentru toți adolescenții.