economie16:35

Cum s-ar achita o factură între companii dacă România ar lărgi taxarea inversă la TVA

Consultantul Gabriel Biriș susține extinderea taxării inverse. O factură imaginară de 10.000 de lei ilustrează cum s-ar modifica plata între două firme.

Documente de facturare și elemente contabile așezate pe un birou, în cadrul unei ilustrații editoriale.
Ilustrație editorială originală, generată cu inteligență artificială pe baza subiectului relatat. Nu este o fotografie a evenimentului și nu reproduce imaginea originală.
Editor: Horia Popescu 4 surse consultate formulare originală

Consultantul fiscal Gabriel Biriș propune aplicarea pe scară largă a taxării inverse în tranzacțiile dintre firme. În acest moment, mecanismul este utilizat doar pentru anumite operațiuni. Dacă s-ar extinde, ar fi schimbat modul în care circulă banii pe factură. Cumpărătorul ar achita furnizorului suma fără TVA, iar taxa ar fi trecută în decontul cumpărătorului.

În cazul unei facturi ipotetice de 10.000 de lei, la un TVA de 21%, în mod normal cumpărătorul plătește furnizorului 12.100 de lei. Dacă operațiunea intră sub incidența taxării inverse, către furnizor se virează 10.000 de lei. Cumpărătorul înscrie 2.100 de lei ca TVA colectată și, dacă beneficiază de drept integral de deducere, aceeași valoare ca TVA deductibilă. La revânzarea către consumator se aplică regulile standard de TVA.

Potrivit Adevărul Financiar, Biriș estimează că statul ar putea obține anual cel puțin 7 miliarde de euro în plus. Comisia Europeană a evaluat pentru România un decalaj de conformare de aproximativ 9,2 miliarde de euro în 2023, adică 30% din TVA teoretic datorată, comparativ cu circa 9,5% la nivelul Uniunii. Indicatorul include și pierderi provocate de insolvențe, precum și alte forme de neconformare.

O directivă a UE le permitea statelor membre să ceară o derogare temporară pentru taxarea inversă generalizată la tranzacțiile interne de peste 17.500 de euro. Cehia a primit această autorizare pentru perioada 1 ianuarie 2020–30 iunie 2022. Pentru a fi aplicată în România, o asemenea extindere ar avea nevoie de un temei european valabil după încheierea acelei derogări.

Notă editorială: Material realizat de Redacția FONTES pe baza surselor publice indicate. FONTES nu revendică informațiile, investigațiile sau relatările originale; ne asumăm selecția, verificarea, sinteza și formularea articolului.