Israel votează, dar lupta pentru guvern continuă după închiderea urnelor

Israelienii votează marți, 27 octombrie, pentru un nou Knesset. Benjamin Netanyahu încearcă să păstreze conducerea guvernului, iar Gadi Eisenkot, liderul Yashar, este unul dintre principalii săi adversari. Relatările Gândul și Adevărul descriu o competiție în care primul loc al unui partid nu garantează funcția de premier.

Sondajele diferă substanțial. HotNews și Gândul menționează proiecția Canal 12 cu 23 de mandate pentru Yashar și 21 pentru Likud, dar și sondajul Canal 14, cu 30 pentru Likud și aproximativ 20 pentru Yashar. Aceste cifre sunt estimări dinaintea votului, nu rezultate.

Nici mediile prezentate de publicații nu coincid: Antena 3 CNN indică aproximativ 54 de mandate pentru opoziție și 50 pentru actuala coaliție, citând Haaretz; Petru Clej, în G4Media, vorbește despre circa 55, respectiv 50. Pentru o majoritate în parlamentul cu 120 de locuri sunt necesare 61. Asta face negocierile cel puțin la fel de importante ca ordinea partidelor.

Gândul explică faptul că președintele desemnează un parlamentar pentru formarea executivului, iar eșecul negocierilor poate prelungi interimatul actualului guvern. Există și varianta unui cabinet minoritar susținut din exterior. În interviul și corespondența sa pentru G4Media, Clej descrie scrutinul drept o confruntare concentrată asupra lui Netanyahu.

HotNews, preluând Reuters, urmărește miza votului cetățenilor arabi israelieni. Mansour Abbas, liderul Ra’am, susține schimbarea guvernului, în timp ce Eisenkot a respins alianța cu partidele arabe. Alte formațiuni arabe discută posibilitatea sprijinului parlamentar din afara executivului. O înțelegere rămâne de negociat.

Adevărul prezintă, pe baza CNN, profilul lui Eisenkot și promisiunea unei comisii de anchetă privind eșecul de securitate din 7 octombrie 2023. HotNews, citând Reuters, relatează și cererile de responsabilitate venite din partea supraviețuitorilor și familiilor afectate. Netanyahu a respins asumarea personală a vinei și cererea unei anchete de stat, potrivit publicației.

Gândul descrie pactul de neagresiune electorală al liderilor opoziției și mobilizarea israelienilor din străinătate. Cooperarea în campanie nu înseamnă însă că toate divergențele privind guvernarea au dispărut.

The Guardian, preluat de Adevărul și Știri pe Surse, analizează capacitatea lui Netanyahu de a negocia alianțe în pofida controverselor. Cele două relatări au aceeași origine.

În actualizările de marți, Gândul consemnează sesizări privind buletine lipsă și perturbări la secții. Publicația notează și răspunsul Comisiei Electorale care contrazice reclamația Yisrael Beytenu referitoare la o secție din Kiryat Ono. Sesizările punctuale nu stabilesc o fraudă generalizată și nici rezultatul scrutinului.

Economia a intrat și ea în dispută: G4Media și Gândul relatează că Banca Israelului a respins ideea folosirii criptomonedelor pentru ocolirea sancțiunilor. Separat, acuzațiile opoziției privind Iranul sunt contestate de guvern; ministrul Israel Katz neagă intenția unui atac înainte de alegeri, după cum consemnează Adevărul. Aceste dispute însoțesc votul, fără să ofere deocamdată un răspuns despre viitoarea majoritate.