România și rezistența la antibiotice: ce măsoară procentul de aproape 70%

România a avut cel mai ridicat indice compus de rezistență antimicrobiană din UE în 2022 și 2023, potrivit Profilului de sănătate al țării publicat în 2025 de OCDE și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate. Documentul arată că aproape 70% dintre izolatele bacteriene erau rezistente la antibiotice-cheie. G4Media a readus aceste date în atenție pe 7 noiembrie, într-o relatare preluată de la Mediafax.

Procentul descrie probe bacteriene și antibioticele urmărite în acel indicator. Nu înseamnă că 70% dintre români au o infecție rezistentă și nici că acesta este riscul individual de îmbolnăvire. Perioada de referință este 2022 și 2023, astfel că valoarea nu reprezintă o măsurătoare nouă pentru 2026.

Și estimarea de peste 35.000 de decese pe an asociate infecțiilor rezistente în UE și Spațiul Economic European are o perioadă precisă de referință. ECDC a prezentat-o în noiembrie 2022, pe baza analizei anilor 2016 până în 2020. Ea arată dimensiunea problemei, fără să fie un bilanț al deceselor din anul curent.

ECDC compară impactul rezistenței antimicrobiene asupra sănătății cu cel al gripei, tuberculozei și HIV/SIDA împreună. Aceasta este o comparație a poverii asupra sănătății; nu trebuie citită ca o egalitate între trei numere de decese măsurate în același an. Articolul G4Media pornește de la un interviu Euronews, preluat de Mediafax, iar documentele ECDC și OCDE lămuresc sensul și vechimea indicatorilor.

Reducerea utilizării inutile a antibioticelor și prevenirea infecțiilor sunt măsuri susținute de ECDC. Pentru pacient, folosirea responsabilă înseamnă respectarea indicației medicale, nu alegerea sau schimbarea tratamentului după un clasament. Cifrele privind probele bacteriene explică de ce supravegherea și prescrierea corectă contează, fără să înlocuiască evaluarea unui caz individual.