Timpanul perforat cere grijă: picăturile se folosesc la recomandarea medicului, iar pierderea bruscă a auzului este urgentă

O scădere bruscă a auzului nu trebuie tratată acasă cu picături alese la întâmplare. După o leziune a timpanului, medicul stabilește ce poate fi pus în ureche și ce tratament este necesar. Avertismentul vine dintr-un material despre sănătatea auzului publicat de Știrile ProTV, în care specialiștii explică riscurile infecțiilor și ale traumatismelor.

Medicul ORL Adina Popescu atrage atenția asupra folosirii picăturilor fără consult după un traumatism, iar medicul Ana Maria Apostol vorbește despre infecțiile urechii care pot apărea după o răceală. O senzație neobișnuită în ureche nu stabilește singură diagnosticul: examinarea este cea care arată dacă timpanul este perforat și ce a provocat problema.

Recomandarea NHS este precisă: într-o ureche cu timpan perforat nu se introduc bețișoare, alte obiecte sau picături, cu excepția celor recomandate de medic. Urechea trebuie ferită de apă, iar înotul se evită până la vindecare. Această regulă nu exclude un tratament prescris după evaluare.

Pierderea bruscă a auzului, la una sau la ambele urechi, cere consult medical urgent. Același lucru este valabil când auzul se înrăutățește sau când scăderea lui este însoțită de durere ori secreții. NHS subliniază că unele cauze au nevoie de tratament rapid; așteptarea acasă poate întârzia îngrijirea potrivită.

Evoluția diferă de la un pacient la altul. Potrivit NHS, o perforație se vindecă adesea singură în aproximativ două luni, cu revenirea auzului, dar uneori sunt necesare antibiotice sau o intervenție de reparare. Proteza auditivă nu este, așadar, răspunsul automat la orice pierdere a auzului. Mai întâi trebuie stabilite cauza și opțiunile de tratament, prin consult ORL și, când este indicat, evaluare audiologică.