Un Grigorescu, trecut în inventar la 3,50 lei. Tabloul nu se vinde la preț de mărunțiș
Valoarea contabilă a lucrării „Peisaj” provine din inventare vechi, potrivit conducerii muzeului din Ploiești. Reevaluarea patrimoniului depinde de finanțare.
Un tablou de Nicolae Grigorescu figurează în contabilitatea Muzeului Județean de Artă Prahova la 3,50 lei. Este valoarea de inventar a lucrării „Peisaj”, prezentată într-un raport al Curții de Conturi, nu un preț de vânzare sau o evaluare actuală de piață.
În relatarea TVR Info, directorul Florin Sicoe leagă sumele foarte mici de inventarele din perioada comunistă. O altă lucrare Grigorescu din patrimoniul muzeului fusese evaluată în 2011 la peste 868.000 de lei. Cele două cifre privesc tablouri și momente diferite.
Sicoe spune că expertizele costă între 5% și 10% din valoarea lucrărilor. Exemplul său, de 20.000–40.000 de euro pentru o pictură de 400.000 de euro, explică presiunea financiară; nu stabilește valoarea actuală a tabloului „Peisaj”.
Gândul și Știripesurse reiau relatarea TVR, ultima prin Mediafax. Există o diferență privind funcția lui Vlad Dumitrescu: TVR și Gândul îl prezintă ca vicepreședinte al CJ Prahova, Știripesurse ca președinte. TVR indică recomandarea reevaluării treptate, în limita fondurilor, până la 31 martie 2027.
G4Media reia relatarea TVR Info despre valoarea de inventar și costurile expertizării. În privința lui Vlad Dumitrescu, publicația folosește funcția de președinte al CJ, la fel ca Știripesurse; TVR și Gândul îl prezintă ca vicepreședinte. Diferența de funcție rămâne atribuită surselor, fără a modifica distincția esențială dintre suma contabilă și prețul de piață al unei lucrări.
Referință vizuală: autoportret Nicolae Grigorescu, operă în domeniul public; fotografie Joe Mabel, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Nicolae_Grigorescu_-_self-portrait_01.jpg. Ilustrația derivată, cu o compoziție imaginară nouă și fără reproducerea lucrării „Peisaj”, este distribuită sub CC BY-SA 4.0: https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/.
De la toleranță la religie imperială: ce s-a schimbat pentru creștini între 313 și 380
Ascensiunea creștinismului în Imperiul Roman a avut mai multe etape. Libertatea de cult acordată în 313 și politica religioasă din 380 urmăreau lucruri diferite.
După Codrii Cosminului, Lențești: victoria care a consolidat succesul lui Ștefan cel Mare
O retrospectivă Adevărul urmărește lupta de la Lențești și rolul lui Sima Boldur. Episodul aparține campaniei lui Ștefan cel Mare împotriva armatei poloneze.
Frappula revine la Starbucks. Dracula a dat numele, românii au găsit poanta
Băutura de Halloween reapare în America Latină, cu vanilie, mocha și căpșuni. În România, unde nu figurează în meniul oficial, numele face din nou spectacol.
Ciorobea cere misiuni coordonate cu Bulgaria și Turcia pentru siguranța navigației
Contraamiralul în rezervă propune cooperare regională și nave europene de căutare și salvare în Marea Neagră, într-un interviu pentru Newsweek.
Notă editorială: Material realizat de Redacția FONTES pe baza surselor publice indicate. FONTES nu revendică informațiile, investigațiile sau relatările originale; ne asumăm selecția, verificarea, sinteza și formularea articolului.